Views: 316
Klaus Schwab se retrage: sfârșitul unei „ere”, sau începutul unei epoci și mai tulburi?
Un „colos” al globalismului lasă scena, dar umbrele trecutului rămân
Fondatorul și președintele de lungă durată al Forumului Economic Mondial (WEF), Klaus Schwab, anunță că va începe procesul de retragere din funcția de președinte al consiliului de administrație. Această decizie vine într-un moment delicat pentru organizația cu sediul la Geneva, aflată în centrul unor controverse globale.
Într-o lume în care încrederea în „elitele” globale scade vertiginos, iar polarizarea socială crește, vestea retragerii lui Klaus Schwab din fruntea Forumului Economic Mondial nu este doar o schimbare de conducere. Este semnalul unei transformări „simbolice” într-o epocă în care modelul Davos este tot mai contestat.
A fost Schwab arhitectul unui progres global sau garantul unui sistem în care doar câțiva decid pentru toți? În mod cert datorită corelării politicilor naționale la ordinele WEF, după cum reiese mai jos, iar plecarea lui vine într-un moment de fragilitate instituțională și presiune publică fără precedent. Acest „schimb” de pălărie ne indică o manevră de la care ne așteptăm să încerce să producă în continuare efecte dictatoriale și în România.
Arhitectul Davosului: cine este Klaus Schwab?
Klaus Schwab, în vârstă de 87 de ani, este economistul german care a fondat WEF în 1971. Sub conducerea sa, forumul a devenit una dintre cele mai influente platforme pentru dialogul global între liderii politici, corporatiști și activiști. În fapt au dictat statelor direcții progresiste.
Anunțul care „zguduie” elita globală
Schwab a informat membrii consiliului de administrație că va începe procesul de retragere graduală din funcția sa. Deși nu a fost specificată o dată clară, organizația a menționat că tranziția ar trebui să fie completă până în ianuarie 2027.
În 2024, Schwab a transferat deja atributele executive către Børge Brende, actualul președinte al WEF, semnalând o pregătire discretă pentru acest moment.
Contextul unei retrageri „controlate”
Anunțul a fost făcut în 3 aprilie 2025, într-o declarație transmisă agenției Reuters și confirmat de Financial Times. Decizia vine într-o perioadă în care WEF se confruntă cu critici intense, fiind acuzat că și-a pierdut direcția, dar și credibilitatea.
Schwab a transmis că forumul trebuie să-și recupereze „simțul misiunii”, făcând aluzie la o perioadă de tulburări interne și presiuni externe crescânde.
Elveția – epicentrul elitelor, unde se produce schimbarea
Geneva rămâne centrul operațional al WEF, iar stațiunea Davos este, de zeci de ani, scena unde elitele globale își trasează agendele. Tocmai de aceea, orice schimbare în conducerea forumului are ecou internațional. Totodată nu putem trece cu vederea că Elveția este paradisul bancar al multor afaceri și finanțări necurate, dar și că are o capitală de canton numită Sion al unui întreg district (județ) cu aceelași nume.
Motivele oficiale vs. motivele reale
Oficial, Schwab pleacă pentru a deschide calea unei reînnoiri a viziunii WEF. Însă în culise, există semne de presiune:
- Controverse legate de transparență și influență corporatistă
- Investigații privind comportamente abuzive în cadrul instituției
- Critici din partea societății civile și a unor guverne care acuză WEF că nu mai servește interesul public, ci doar o elită financiară și politică restrânsă
O anchetă externă a confirmat existența unor probleme de leadership care „nu au respectat standardele de guvernanță etică”. Chiar dacă nu au fost identificate ilegalități, imaginea forumului a avut de suferit. Retragerea lui Klaus Schwab e probabil doar o cosmetizare.
Influența globală și umbra pandemiei
WEF a influențat numeroase decizii guvernamentale prin parteneriate public-privat și prin programele sale de tip Global Shapers și Young Global Leaders. În timpul pandemiei COVID-19, organizația a susținut măsuri de control social intens, promovând certificatul verde, digitalizarea completă și restricțiile sanitare în numele „siguranței colective”.
Aceste politici au fost preluate și implementate de numeroase state, inclusiv de către România, ducând la limitarea libertăților civile, tensiuni sociale și, în unele cazuri, decese cauzate de acces medical restricționat și protocoale medicale suspecte. Astfel WEF poate fi acuzat că a transformat „criza” Plandemică într-o oportunitate pentru a avansa o agendă de „resetare globală”.
Legăturile WEF cu România: cine le-a facilitat?
România a fost influențată de Forumul Economic Mondial printr-o serie de inițiative și relații directe cu oficiali și lideri de opinie conectați la rețeaua WEF. Printre cei care au avut legături strânse cu această organizație se numără:
- Luminița Odobescu: fost ministru al afacerilor externe al României a participat la cea de-a 54-a reuniune anuală a WEF la Davos, subliniind angajamentul țării în dialogul internațional. Actual consilier prezidențial al președintelui interimar Ilie Bolojan, deci e clar ce legătură are și Bolojan cu WEF. Link aici …
- Dacian Cioloș – fost comisar european, a participat la multiple evenimente WEF, promovând politici de integrare europeană și sustenabilitate. Link aici…
- Klaus Iohannis – fost președinte al României, a susținut idei promovate de WEF, inclusiv digitalizarea administrației și măsurile pandemice coordonate la nivel internațional și alte măsuri promovate în linia WEF. Link aici…
- Nicolae Ciucă – fost prim-ministru al României, a participat la dialoguri privind securitatea și cooperarea transnațională, ceea ce a fost transpus în plan național cu și mai mult control excesiv asupra cetățenilor. Link aici… și legătura aici...
- Nicușor Dan – primarul Capitalei a avut contacte cu structuri afiliate WEF, în special pe teme de urbanism sustenabil și energie verde. Link aici… cu legături aici… și aici…
- Florin Cîțu – fost premier, a fost un susținător al politicilor economice neoliberale promovate de WEF, inclusiv măsurile de austeritate. Link aici… și aici...
- Maria Grapini: Europarlamentar, femeie de afaceri și politiciană din România, evidențiată pe site-ul oficial al WEF. Link …
- Ștefan-Radu Oprea: fost ministru al economiei, antreprenoriatului și turismului din partea PSD până la data de 23.12.2024. Link …
De asemenea, mai multe companii din România, ONG-uri și persoane publice au fost implicate în rețelele de colaborare WEF pe teme de inovație digitală, energie verde, transformare economică și mai ales pe lobby-ul „Progresist”. Menționăm doar câteva din acestea:
- Nuclearelectrica: Companie de stat românească înființată în 1998, producătoare de energie nucleară. Compania națională de energie nucleară a fost menționată oficial în contextul colaborărilor cu WEF, indicând o implicare în inițiativele organizației. Link aici… și aici …
- SilverCircle: Proiect axat pe sprijinirea seniorilor pensionați din București și zonele înconjurătoare, cu scopul de a reduce izolarea și de a facilita adaptarea la schimbările tehnologice și sociale. Cu alte cuvinte „digitalizarea” vârstinicilor, astfel se rup rădăcinile și ca aceștia să nu se mai opună tendinței progresiste și spălării pe creier a tinerilor. O rețea extinsă în România cu finanțare dirctă WEF. Link-uri aici… și aici …
- Social Innovation Solutions: Roxana Chirițoiu, reprezentând această organizație, a participat la Forumul Economic Mondial de la Davos, exprimând un punct de vedere optimist despre direcția în care se află România. Optimismul lor decadența noastră. Link aici … și aici …
Impactul acestor legături asupra României
Colaborarea României cu WEF s-a concretizat prin mai multe „inițiative” care au avut efecte semnificative asupra societății:
- Politici de restricție în timpul pandemiei – România a urmat recomandările WEF și UE privind certificatul verde, impunând restricții care au afectat economia și libertățile cetățenești.
- Digitalizare accelerată – S-au implementat măsuri de digitalizare a administrației publice și a serviciilor bancare, într-o direcție similară cu „Great Reset”.
- Agende verzi și taxe pe emisii – Sub influența WEF, România a adoptat politici ecologice ambițioase, inclusiv taxele pe poluare care au impactat industria și costurile energiei.
Este viitorul României dictat de globalism?
În timp ce unii văd în WEF o platformă de colaborare globală necesară, noi putem considera că aceasta este un instrument de influență supranațională care reduce suveranitatea națională. Rămâne de văzut dacă România își va adapta direcția sau va continua să fie un actor subordonat marilor structuri economice internaționale, subordonate „elitei”.
Cine ar putea prelua frâiele
Primul nume vehiculat este Børge Brende, fost ministru de externe al Norvegiei și președinte WEF din 2017. Are experiență diplomatică solidă, dar și apropiere de Schwab, ceea ce îl face un succesor natural.
Totuși, consiliul de administrație ar putea căuta un lider din afara cercului apropiat al lui Schwab – cineva care să inspire transparență, înnoire și încredere. Exact asta presupune planul de „înnoire” prin manipularea opiniei publice ca să accepte planurile progresiste: „încredere” oarbă, obediență politică și atitudine socială agresivă.
O lume care se schimbă, dar în ce?
Decizia lui Klaus Schwab este, în mod doar simbolic, și o retragere a unei paradigme: capitalismul globalizat, centrat pe elite, începe să fie pus sub semnul întrebării. Forumul de la Davos, odinioară văzut ca un laborator de idei (progresiste), a ajuns să fie acuzat de opacitate, lipsă de legitimitate democratică și influență excesivă.
Este, poate, timpul ca WEF să se reconecteze cu realitatea și cu o lume în schimbare profundă. Rămâne de văzut dacă succesorul lui Schwab va avea curajul să rupă cu trecutul sau va menține aceeași linie, dar cu altă fațadă. Dizolvarea acestei entități ar fi ceea mai favorabilă soluție pentru statele națiune.
