Views: 176
De la Fed, JFK și Paradisurile Fiscale până la Europa și Noua Ordine Economică
De ce a devenit Donald Trump inamicul sistemului financiar internațional? Cum se leagă asasinatele tăcute, paradisurile fiscale și rețeaua financiară transatlantică într-o cabală care transcende democrația? O anchetă documentată, efervescentă și explozivă, cu detalii de profunzime, fapte concrete și o privire curajoasă asupra mecanismelor ascunse ale puterii.
Într-o lume bântuită de crize orchestrate, inflații fabricate și un dans al marionetelor politice în jurul unor centre financiare opace, un singur om a îndrăznit să tulbure apele. Donald J. Trump – miliardarul devenit președinte – nu este doar un fenomen politic. El a fost și rămâne un punct de fractură într-o arhitectură globală unde banii nu dorm niciodată, iar adevărata putere nu apare niciodată pe buletinul de vot.
Această anchetă extinsă analizează confruntarea deschisă dintre Trump și sistemul financiar internațional – cabala bancherilor, offshore-urilor și trusturilor care guvernează din umbră. Vom pătrunde în inima sistemului: Rezerva Federală, imperiul offshore-urilor, modelul chinez al renaționalizării și reacția Europei capturate. Vom scoate la lumină date, fapte și conexiuni uitate sau ascunse cu grijă.
Dar, mai presus de toate, vom căuta să înțelegem: a fost Donald Trump un populist periculos sau ultimul lider care a încercat o restaurație economică a suveranității naționale?
Fed-ul – Cetatea Nevăzută a Puterii Monetare
Puțini cetățeni americani știu că banca centrală a Statelor Unite – Federal Reserve (Fed) – nu este un organism guvernamental în sensul clasic. Este un consorțiu de bănci private, cu un statut aproape mistic, care tipărește dolarul, controlează inflația, gestionează dobânzile și are puterea de a crea sau distruge bogății naționale peste noapte. Când Donald Trump a ajuns la Casa Albă în 2016, una dintre primele sale ținte subtile a fost această instituție.
„Fed-ul este prea puternic, este o glumă sinistră pentru poporul american”, spunea Trump într-un interviu din 2011, înainte de a intra în politică. Odată ajuns președinte, a început să denunțe în mod constant politica dobânzilor ridicate și manipulările monetare. Presiunea pe Jerome Powell, șeful Fed-ului, a crescut constant.
Dar ceea ce părea un simplu conflict de politici monetare ascundea o confruntare mai profundă: Trump voia să readucă sub control guvernamental suveran crearea de bani – adică să „re-naționalizeze” dolarul.
Aceasta este o linie roșie. Cine a trecut-o înaintea lui? John F. Kennedy.
În 1963, JFK a semnat Executive Order 11110, care autoriza Trezoreria să emită bani fără a trece prin Fed. La scurt timp după acel ordin, președintele a fost asasinat. Coincidență? Pentru unii, da. Pentru alții, un avertisment sângeros. Dar ideea este clară: oricine atinge monopolul creării banilor devine inamicul sistemului.
În perioada administrației Trump, pentru prima oară din deceniile ’30, s-au discutat public idei precum auditarea completă a Fed-ului, revenirea la un standard monetar susținut de active reale (aur, infrastructură, energie) și limitarea puterii sale discreționare.
Fed-ul, în esență, devine simbolul unei lumi în care statul este prizonierul propriului sistem financiar. Iar Trump – cu toate criticile sale – a fost primul lider american din ultimele decenii care a încercat să slăbească lanțurile invizibile ale acestei captivitați.
VA URMA…
Un comentariu