Views: 10
Inițiativa de salvare a mocănițelor din România a fost adusă în prim-plan de Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș, în cadrul evenimentului „Redescoperă Maramureșul”, organizat de ANAT, CJ Maramureș și Visit Maramureș. Alături de el, Dumitru Grad, managerul mocăniței de pe Valea Vaserului, a atras atenția asupra importanței și unicității acestui mijloc de transport tradițional.
Mocănița, trenul cu aburi care circulă pe calea ferată forestieră din Maramureș, este în pericol din cauza unor proiecte legislative propuse de Ministerul Transporturilor, care ar impune standardizare tehnică similară transportului de masă (CFR). Măsura ar putea duce la închiderea tuturor mocănițelor din țară, dat fiind că vagoanele și locomotivele folosite sunt vechi, de patrimoniu, și nu pot fi adaptate la noile cerințe.
„Proiectul acesta de lege care este la Ministerul Transporturilor… va omorî efectiv mocănițele din întreaga țară”, avertizează Zetea.
Semnalul de alarmă a fost tras în aprilie 2025, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii și operatori de turism, în plin sezon turistic pentru mocăniță, care funcționează din aprilie până în noiembrie.
Problema vizează mocănițele din întreaga țară, însă exemplul cel mai grăitor vine din Maramureș, unde funcționează singura cale ferată forestieră activă din Europa, pe Valea Vaserului.
„Ce ne face pe noi speciali este faptul că este o cale ferată vie”, spune Dumitru Grad. Trenul nu este muzeu ambulant, ci o parte funcțională a peisajului maramureșean.
Motivul principal al conflictului este abordarea greșită a mocăniței ca un simplu mijloc de transport, nu ca un obiectiv turistic și patrimoniu viu. În loc de sprijin pentru turismul tradițional, autoritățile centrale propun măsuri de standardizare menite să reglementeze un domeniu care funcționează după alte reguli – cele ale tradiției, peisajului și autenticii experiențe turistice.
Mocănița atrage anual peste 30.000 de turiști, în principal din România, dar și din țări precum Germania, Austria sau Elveția. Acești turiști contribuie direct la economia locală: „Turiști care vin cu bani, care generează încasări mai mari pentru unitățile de cazare, pentru restaurante și pentru întreaga comunitate”, spune Zetea.
Mocănița funcționează zilnic în sezonul cald și în weekenduri în extra-sezon. Tariful este accesibil pentru turiștii români și străini: 136 lei/adult fără mâncare, 196 lei cu masă inclusă.
Să nu omorâm farmecul cu birocrație:
Proiectele legislative propuse de Ministerul Transporturilor trădează o lipsă de înțelegere profundă a valorii patrimoniale și emoționale pe care mocănițele o au pentru România. Nu e vorba de simple trenuri. Este vorba de experiență, de identitate locală, de turism sustenabil și de o formă rară de conexiune cu natura și trecutul.
Să impui STAS-uri industriale unui tren cu aburi e ca și cum ai cere unui ceasornicar bătrân să respecte normele unei fabrici de smartwatch-uri. Nu poți standardiza farmecul. Nu poți înlocui cu norme ceea ce a fost creat cu sufletul.
Mocănița nu are nevoie de frâne automate, ci de sprijin real pentru restaurare autentică. Nu are nevoie de reglementări care s-o sufoce, ci de legi care s-o protejeze ca element de patrimoniu turistic național.
Importanța mocăniței – dincolo de peisaj
✔ Este un magnet turistic: peste 30.000 de vizitatori anual
✔ Este un patrimoniu funcțional – singura cale ferată forestieră vie din Europa
✔ Este o sursă de venit local: întreține economia rurală din zonă
✔ Este un simbol al autenticității românești – din 1933 în funcțiune fără întreruperi semnificative
Salvați mocănițele, nu le transformați în exponate moarte!
Într-o Românie care își caută identitatea în Europa și în lume, mocănița este o lecție de răbdare, frumusețe și memorie. Într-o eră a vitezei, ne învață că uneori e mai important să vezi, decât să ajungi. Să urci încet muntele, dar să-l înțelegi.
Asta trebuie apărat, nu standardizat.
