Diplomația din umbră: Rusia, SUA și Iran revin la masa negocierilor, în timp ce Europa caută ieșirea din criză

Views: 29

Reîncălzirea canalelor bilaterale: Moscova și Washingtonul caută o punte peste război

Într-un peisaj geopolitic tensionat, Rusia și Statele Unite au reluat discuții bilaterale privind conflictul din Ucraina, după luni de impas diplomatic. Vizita discretă la Moscova a lui Steve Witkoff, omul de încredere al lui Donald Trump, a fost interpretată ca o posibilă pregătire a unei întâlniri la nivel înalt, deși părțile recunosc că un acord de încetare a focului până la Paște rămâne improbabil.

Potrivit analiștilor ruși, intransigența Kievului și dorința politică a lui Trump de a obține o victorie diplomatică rapidă, fără o rezoluție politică sustenabilă, compromit șansele unui progres real. Însă însăși existența acestor negocieri arată că canalele de comunicare SUA-Rusia nu sunt complet închise, ci doar mutate într-o zonă opacă a diplomației de culise.

Negocieri americano-iraniene: Revenirea la acordul nuclear, cu lecțiile trecutului

La Muscat, capitala Omanului, oficialii iranieni și americani au reluat negocierile pe tema programului nuclear iranian, după o pauză de patru ani. În ciuda neîncrederii adânci dintre părți, inclusiv reticenței Teheranului față de administrația Trump, întâlnirea a fost catalogată ca un pas pozitiv, iar o a doua rundă de discuții este programată pentru 19 aprilie.

Modelul propus de SUA – o dezmembrare completă a infrastructurii nucleare, similar modelului libian – pare nerealist, având în vedere progresele majore ale Iranului. Totuși, experții sugerează că părțile ar putea conveni asupra unui nou acord inspirat din cel din 2015, dar adaptat realităților geopolitice din 2025, incluzând o supraveghere sporită AIEA.

Trump renunță la tarifele pentru gadgeturi: frica de inflație și lobby-ul corporatist

Într-un gest neașteptat, Donald Trump a decis eliminarea tarifelor la electronice și smartphone-uri, în fața unei presiuni din ce în ce mai mari venite din partea consumatorilor și a giganților tehnologici. Experții economici avertizează că impunerea unor taxe mari pe produsele asiatice, în special cele fabricate în China, ar duce la scumpiri uriașe, cum ar fi un preț de 3.500 de dolari pentru un iPhone produs în SUA.

Această decizie nu reflectă doar o strategie economică, ci și o dinamică electorală, în care Trump vizează să evite o explozie a inflației și să-și păstreze baza de susținători. Mutarea producției în SUA este, spun economiștii, costisitoare, lentă și ineficientă în condițiile actuale, fapt care explică relaxarea selectivă a tarifelor.

OPEC+ și energia: între compensare și controlul prețurilor

În martie, OPEC+ a atins cel mai înalt nivel de producție petrolieră din ultimele opt luni, depășind 41 de milioane de barili pe zi. Paradoxal, atât Rusia, cât și Arabia Saudită, au produs sub țintele oficiale, din cauza unui program de compensare a supraproducției. Analiștii preconizează o creștere temperată a producției în mai, menită să evite dezechilibrele pe piața globală.

Această strategie reflectă dorința statelor OPEC+ de a menține prețurile ridicate, în contextul în care cererea de vară urmează să crească. Pentru Moscova, producția de petrol devine un instrument de presiune economică, mai ales într-un climat de sancțiuni prelungite și izolare occidentală.

Europa între sancțiuni și SPIEF: disonanța UE între interesele economice și loialitatea geopolitică

În ciuda sancțiunilor oficiale, companii europene se pregătesc să participe la Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), între 18-21 iunie. Cel puțin 20 de firme italiene, dar și entități din Franța, Belgia și Luxemburg, și-au exprimat interesul, în căutarea unor parteneriate economice alternative și a energiei rusești ieftine.

Însă, această participare este considerată de experți ca fiind nesistemică și oportunistă, limitată la țări precum Serbia, Ungaria și Slovacia, care nu și-au rupt complet relațiile comerciale cu Rusia. Până când SUA nu vor da semnalul ridicării sancțiunilor, restul Europei va rămâne, în cea mai mare parte, în stand-by diplomatic.

De la tăcere la tatonări – începutul unei realinieri geopolitice?

Deși nu ne aflăm încă în fața unei reconfigurări strategice majore, valul de negocieri bilaterale, relaxări economice și gesturi diplomatice pare să indice o discreta repoziționare globală. SUA explorează punți cu Rusia și Iran, Trump joacă o carte economică pragmatică pe plan intern, iar Europa începe să-și exprime inconfortul față de decuplarea economică forțată de la Est.

Totuși, lipsa de coordonare strategică globală, lipsa unei viziuni comune a Occidentului și multipolarizarea accelerată a puterii globale fac ca acest moment să fie mai degrabă unul de tranziție incertă, decât de stabilizare.

„Cine tace, negociază” – aceasta pare să fie noua deviză a anului 2025, în care diplomația se face nu în lumina reflectoarelor, ci în liniștea din spatele ușilor închise.”