Views: 11
Dumitru Chisăliță, expert în energie, fost președinte al Asociației Energia Inteligentă și fost director în Romgaz, a fost numit președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz, una dintre cele mai importante companii energetice de stat din România.
Romgaz a anunțat miercuri, printr-un raport publicat pe bursă, numirea lui Dumitru Chisăliță în funcția de președinte al Consiliului de Administrație, dar și ca membru în comitetul de nominalizare și remunerare. Această decizie vine pe fondul revocării a doi membri anteriori și a unui context tensionat legat de condiționalitățile PNRR.
Numirea oficială a avut loc miercuri, 10 aprilie 2025, în contextul unei serii de schimbări operate în companiile energetice de stat, în urma presiunilor Comisiei Europene și a blocării fondurilor din PNRR.
La Romgaz, companie listată la bursă și unul dintre actorii-cheie din sectorul energetic românesc. Situația reflectă o problemă mai amplă care afectează și alte companii precum Hidroelectrica, Oil Terminal, Conpet și Nuclearelectrica.
România a fost sancționată de Comisia Europeană, care a blocat aproape 700 de milioane de euro din fondurile PNRR din cauza numirilor netransparente și lipsite de criterii meritocratice în companiile energetice. Astfel, guvernul a fost forțat să opereze schimbări rapide în conducerea acestor companii, sub aparența unei reforme, pentru a debloca banii europeni.
Chisăliță a fost numit provizoriu pentru cinci luni, după ce a fost revocat din fruntea propriei asociații, Energia Inteligentă, fondată de el însuși. Numirea a fost făcută fără o procedură completă de selecție, în contradicție cu principiile de guvernanță corporativă agreate cu UE.
🔍 Cine este Dumitru Chisăliță ?
Dumitru Chisăliță este inginer, expert în energie, cu o carieră veche în Romgaz, unde a ocupat anterior și poziția de director general. Este și fondatorul Asociației Energia Inteligentă, o organizație care de-a lungul timpului a promovat politici energetice și a influențat discursul public în favoarea unor direcții favorabile anumitor actori din industrie.
Faptul că Chisăliță se auto-suspendă temporar din fruntea propriei asociații pentru a reveni în conducerea Romgaz, companie pe care a condus-o anterior, ridică semne de întrebare privind conflictul de interese și rotirea cadrelor.
1. O numire „provizorie” cu rădăcini adânci
Numirea pe cinci luni a fost prezentată ca o soluție temporară, însă istoricul lui Chisăliță în companie și influența în mediul energetic sugerează un rol strategic și de durată.
„Provizoratul” pare mai degrabă o strategie de evitare a procedurilor riguroase cerute de UE.
2. Nerespectarea principiilor de selecție
Deși legislația modificată recent obligă la selecție transparentă, în acest caz procesul a fost ocolit. Numirea vine înainte de demararea procedurii oficiale de selecție, ceea ce ridică suspiciuni de prealocare politică.
„Reformele” se transformă în pretexte pentru perpetuarea influenței în companiile de stat.
3. Controlul indirect al politicii energetice
Chisăliță, prin pozițiile sale și influența în spațiul public, a promovat adesea viziuni care au coincis cu interesele unor grupuri economice și politice. Numirea lui poate reprezenta o tentativă de a păstra controlul asupra deciziilor strategice în domeniul energetic, sub masca unei reforme impuse de UE.
💬 Reacții și implicații
Comisia Europeană a cerut deja în repetate rânduri numiri bazate pe competență, nu influență politică, însă guvernul României a eșuat în respectarea acestor criterii.
43 de membri din consilii de administrație au fost contestați la nivelul UE. România riscă să piardă peste 1 miliard de euro dacă procedurile netransparente continuă.
Numirea lui Dumitru Chisăliță la conducerea Romgaz nu este doar o „rotație de cadre”, ci o mișcare calculată, într-un context tensionat, în care România este presată să simuleze reforme pentru a încasa fonduri europene. Fără transparență, fără competiție reală și cu personaje recurente în funcții-cheie, reformele riscă să devină doar o fațadă pentru menținerea rețelelor de influență.
Digitalizarea și reforma în energie nu trebuie să fie doar titluri de bifat, ci acțiuni reale pentru modernizarea țării. Altfel, pierdem nu doar bani, ci și încrederea cetățenilor.
