Views: 54
România înregistrează o scădere accentuată a producției și importurilor de cărbune, pe fondul eforturilor de tranziție energetică.
Datele se referă la perioada ianuarie–februarie 2025, cu estimări până în 2027.
La nivel național, cu impact major în regiunile monoindustriale, precum Valea Jiului și Gorj.
Schimbările sunt determinate de angajamentele climatice asumate de România și de nevoia de modernizare a sistemului energetic, în paralel cu reducerea poluării și conservarea resurselor naturale.
-
Producția de cărbune a scăzut cu 4,1%, atingând 330.600 tone echivalent petrol în primele două luni ale anului 2025.
-
Importurile s-au prăbușit cu 84,1%, ajungând la doar 3.800 tep.
-
Potrivit CNSP, până în 2027 producția va scădea cu 16,6%, iar importurile cu peste 50% față de nivelurile actuale.
Epuizarea resurselor și impactul socio-economic
Scăderea producției interne de cărbune ridică semne de întrebare privind securitatea energetică, locurile de muncă din minerit și echitatea tranziției. Regiunile miniere depind de acest sector, iar închiderea minelor fără soluții alternative poate duce la tensiuni economice și sociale.
Protejarea resurselor și investiții în energie verde
Pe de altă parte, acest declin al cărbunelui creează premisele unei dezvoltări durabile:
-
Reducerea extracției contribuie la conservarea resurselor naturale și a biodiversității.
-
Diminuarea importurilor înseamnă o mai mare independență energetică.
-
Fondurile europene pot fi direcționate către dezvoltarea energiei regenerabile, eficiență energetică și reconversie profesională în regiunile afectate.
România, între trecutul fosil și viitorul verde
România se află la o răscruce energetică: decizia de a reduce dependența de cărbune poate genera un viitor mai curat, dar trebuie însoțită de măsuri clare, rapide și echitabile pentru a proteja comunitățile afectate. Folosirea inteligentă a resurselor naturale interne devine o prioritate strategică.
