Views: 7
Nota redacției: A nu se confunda dreapta credință cu opinia vremelnică a unor „ierarhi” și nici Biserica Ortodoxă cu conducerea ei formată din oameni ajunși în funcții pe care le pot cinsti sau nu.
Atena, 22 aprilie 2025 – Inițiativa Bisericii Ortodoxe Grecești de a lansa o bancă digitală, în parteneriat cu structuri din zona FinTech, continuă să genereze întrebări esențiale privind granițele dintre misiunea spirituală și implicarea financiară activă. Paradoxal, instituția religioasă care s-a opus istoric financiarizării religiei, plănuiește acum să intre în piața bancară digitală. Sub numele Phos Bank, proiectul bancar digital este susținut de Biserică printr-o participație minoritară (32%), alături de entitatea Financial Innovation Holding (50%), unde principalul acționar este fostul bancher Angelos Filippidis – implicat în trecut într-un scandal legat de credite neperformante – și contribuabilii secundari – Fundația filantropică Evangelismos tis Theotokou (8%) și ONG‑ul NAUS (10%). Holdingul financiar care sprijină banca este condus de Angelos Filippidis, fost președinte al Poștei Bancare din Grecia, implicat anterior într-un scandal privind acordarea de credite neperformante. Deși cazul a fost închis fără condamnări, eșecul instituției și pierderile de peste 400 milioane de euro au ridicat semne de întrebare asupra gestionării riscurilor în proiecte de acest tip.
La această ecuație financiară se adaugă și numele lui Nikodimos Farmakis, consultant cu legături în zona investițională olandeză. În 2021, Farmakis a fost asociat cu tentativa de preluare a companiei românești City Insurance, aflată atunci în colaps. Firma i3CP, cu sprijin financiar minoritar din partea Bisericii Grecești, nu a reușit să acopere cerințele minime de 150 de milioane de euro pentru recapitalizare, iar tranzacția a fost abandonată. Episodul a lăsat în urmă nu doar întrebări privind capacitatea operațională a grupului, ci și semne de întrebare cu privire la discernământul instituției religioase de a susține astfel de inițiative.
Astăzi, criticile nu vizează doar lipsa de experiență specifică a celor implicați, ci și oportunitatea morală și instituțională a proiectului în sine. În interiorul Sinodului, o parte din ierarhie își exprimă disconfortul crescând față de această diluare a rolului pastoral în favoarea unui angajament comercial de tip speculativ. Întrebarea centrală care planează asupra proiectului este dacă Biserica Ortodoxă Greacă poate rămâne un reper moral, în timp ce intră într-o industrie unde risc, profit și credit devin termeni centrali ai activității zilnice.
În acest context tensionat, Banca Centrală a Greciei urmează să ia o decizie în lunile următoare privind autorizarea Phos Bank. Standardele de conformitate „fit and proper” – obligatorii pentru oricine dorește să conducă o instituție financiară în Uniunea Europeană – devin o piatră de hotar pentru viitorul acestei inițiative. Este neclar dacă Filippidis și Farmakis le vor îndeplini, în condițiile controverselor din trecut și ale lipsei unei experiențe solide în domeniul digital bancar.
Platforma ar urma să funcționeze 100% digital, fără sucursale fizice, și s-ar adresa în special diasporei grecești, în special din SUA. Totuși, până și acest model a fost pus sub semnul întrebării de economiști și specialiști în guvernanță financiară, care atrag atenția că reputația Bisericii este folosită ca principal activ, în lipsa unui aport de capital direct sau a unui plan de sustenabilitate transparent. În paralel, Biserica a demarat și digitalizarea completă a registrului credincioșilor și a serviciilor religioase – căsătorii, botezuri, decese – începând cu parohiile din diaspora americană.
Fuziunea între cler, capital și cod se conturează astfel nu ca o simplă adaptare la vremuri moderne, ci ca un test fundamental privind natura și limitele implicării unei instituții religioase într-un domeniu dominat de volatilitate, conformitate strictă și expunere publică masivă.
