Views: 59
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat lansarea Cărții Electronice de Identitate (CEI) în București, destinată cetățenilor români cu vârsta de peste 14 ani. Măsura face parte dintr-un proces amplu de digitalizare a documentelor de identitate.
Documentul va putea fi utilizat atât ca act de călătorie în Uniunea Europeană, cât și pentru accesarea serviciilor publice online sau semnătura electronică.
Lansarea oficială începe joi, iar primele cărți electronice vor fi emise din 12 mai.
Extinderea la nivel național este estimată să aibă loc în cursul acestui an, conform MAI. În medie, eliberarea unui astfel de document va dura aproximativ 10 zile.
Deocamdată, proiectul este disponibil doar în București, cu intenția declarată de extindere la nivel național până la finalul anului 2025.
Scopul declarat de MAI este modernizarea și digitalizarea sistemului de evidență a populației, printr-un document:
-
mai sigur împotriva falsificării,
-
ușor de transportat (format card bancar),
-
compatibil cu normele europene,
-
care facilitează interacțiunea cu serviciile publice electronice.
Cetățenii care doresc CEI trebuie să acceseze portalul online al MAI și să-și facă o programare digitală. La ghișeu, vor fi necesare documente justificative standard, dar și date biometrice, stocate pe cipul integrat.
Control digital vs. libertăți individuale: un cost prea mare?
Deși autoritățile subliniază beneficiile securității și eficienței, specialiștii în protecția datelor atrag atenția asupra riscurilor majore ale unei societăți hiper-digitalizate:
-
Stocarea datelor biometrice într-un sistem centralizat ridică probleme serioase de securitate cibernetică.
-
Accesul guvernamental la datele personale devine aproape nelimitat, ceea ce poate duce la forme subtile de supraveghere în masă.
-
Excluderea celor mai vulnerabili, precum persoanele în vârstă sau cele fără acces la internet, devine o realitate odată cu obligativitatea programării online.
„Odată ce datele noastre biometrice sunt digitalizate și puse într-o bază centralizată, pierdem controlul real asupra identității noastre.” – avertizează Radu Rusu, expert în securitate digitală (sursa: Libertatea, aprilie 2025).
Avem o alternativă? Da, dar cu limitări
MAI oferă și opțiunea unei Cărți de Identitate Simple, fără cip. Aceasta va fi disponibilă începând cu ultima decadă a lunii mai, dar nu va permite:
-
semnătura electronică,
-
accesarea anumitor servicii publice online,
-
folosirea ca document de călătorie în UE.
Această alegere ridică întrebarea: este o opțiune reală sau o variantă cu beneficii sever limitate pentru cei care refuză digitalizarea completă?
Noua Carte Electronică de Identitate marchează un pas important spre digitalizarea administrației românești, însă vine la pachet cu riscuri și dileme etice. Într-o societate din ce în ce mai interconectată, libertatea individuală și securitatea datelor trebuie să rămână priorități, nu victime colaterale ale progresului tehnologic. Suntem mai eficienți, dar mai liberi?
Opinii împărțite, între entuziasm și îngrijorare
Gheorghe Marcu, 67 de ani, pensionar, București:
„Nu am telefon smart, nu știu să folosesc internetul. Dacă actul de identitate devine digital, o să fim excluși cei care nu ne descurcăm tehnologic.”
Raluca Dima, mamă a doi copii, sector 6:
„Am îndoieli legate de stocarea datelor copiilor mei pe un cip. Cine garantează că nu vor fi folosite în scopuri ascunse peste ani?”
Dr. Andrei Lupu – expert în protecția datelor personale, Universitatea București:
„România nu are un istoric convingător în ceea ce privește securitatea cibernetică a instituțiilor publice. Un hack asupra bazei CEI ar însemna compromiterea identității digitale a milioane de cetățeni.”
Irina Rădoi – analist social:
„Digitalizarea e o sabie cu două tăișuri. Dacă nu este însoțită de transparență, audit extern și acces egal pentru toate categoriile sociale, poate deveni un instrument de control și segregare digitală.”
Ce spun organizațiile internaționale
Amnesty International și Electronic Frontier Foundation avertizează de ani de zile asupra pericolelor introducerii identificării biometrice obligatorii în acte naționale. În alte țări, precum India, sistemele similare au fost deja criticate pentru erori, excludere socială și supraveghere abuzivă.
O întrebare rămâne deschisă: Cât de multă libertate ești dispus să sacrifici pentru confortul digital?
