Războiul hibrid împotriva BOR și asupra identității românești: o problemă de suveranitate și siguranță națională

Views: 181

Atacul asupra identității și suveranității românești: Războiul hibrid împotriva BOR și rolul instituțiilor de siguranță națională

Identitate, credință și suveranitate sub asediu

În ultimii ani, Biserica Ortodoxă Română (BOR) și identitatea națională românească au fost supuse unui atac sistematic de tip propagandistic, cu caracter evident de război informațional și psihologic. Aceste atacuri nu sunt întâmplătoare și nici izolate, ci fac parte dintr-un război hibrid bine regizat, care urmărește slăbirea unității sociale și naționale, destructurarea valorilor tradiționale și, în ultimă instanță, desuveranizarea statului român.

De cel puțin 15-18 ani, asistăm la un asalt ideologic și propagandistic fără precedent. Printr-un mecanism de stigmatizare sistematică, ce se regăsește în mass-media, rețelele de ONG-uri și discursul „progresist”, România este supusă unui război hibrid de tip informațional care vizează destructurarea unității naționale. Ce fac serviciile abilitate să demaște și să contracareze astfel de atacuri, ce măsuri iau politicienii și mai ales cum se poate face dreptate într-un sistem în care justiția umblă cu capul spart ?

Propaganda anti-ortodoxă și anti-românească – un dublu standard mediatic

Analiza presei românești din ultimii 15 ani scoate la iveală un model recurent de atac la adresa BOR și a românilor ca popor:

• Cazurile izolate de preoți implicați în acte de corupție, imoralitate sau neglijență sunt hiper-mediate, prezentate ca „simptome” ale unei instituții în întregime corupte sau învechite.

• În același timp, scandalurile similare din alte confesiuni (ex: abuzurile sexuale din Biserica Catolică, cazuri de corupție din rândul cultelor neoprotestante) beneficiază de tratament mediatic blând, selectiv sau complet ignorat.

• Românii, ca popor, sunt adesea portretizați în presa mainstream drept corupți, incompetenți, needucați – generalizări toxice care nu se aplică altor etnii conlocuitoare sau altor națiuni, în ciuda faptelor similare sau mai grave.

De la dublul standard la „demonizarea” românilor și a BOR

Așadar când un preot ortodox greșește, întreaga instituție este aruncată în derizoriu. Când un cleric din alt cult e implicat în fapte similare, fapta e prezentată ca o „excepție” sau trecută cu vederea de către mass-media „oficială” abonată in corpore la bani guvernamentali. dar și la publicitatea plătită de corporațiile cu interese în acest tip de război hibrid, aceleași care nu plătesc taxe în România și își externalizează profiturile.
Românii sunt colectiv culpabilizați pentru orice act antisocial individual și de cele mai multe ori nu se specifică că este vorba de anumite etnii conlocuitoare. În schimb, despre alte etnii sau naționalități se vorbește cu prudență și „corectitudine politică”.
Această manipulare mediatică nu e doar o problemă de etică jurnalistică. Este un atac sistemic la adresa încrederii în valorile naționale, un atac în mod evident la adresa siguranței naționale care ar fi trebuit să fie oprit de către instituțiile abilitate și cei vinovați să fie condamnați conform legii penale.

Atac informațional coordonat – forma modernă a războiului hibrid

Aceste acțiuni se încadrează clar în doctrina de război hibrid: folosirea mijloacelor non-militare (media, ONG-uri, ideologie, cultură pop, woke etc.) pentru a slăbi din interior unitatea și încrederea națională. Asemenea operațiuni sunt detaliate în doctrinele militare rusești, chinezești și NATO.

• Ținta: Biserica – pilon identitar fundamental, educațional și social, care oferă continuitate culturală.

• Vectorii: mass-media finanțată extern, rețele de ONG-uri progresiste, analiști politici cu agende ideologice străine.

• Scopul: „demonizarea” BOR, decredibilizarea istoriei naționale, inducerea unei stări de rușine colectivă și alienare.

Tehnici de război hibrid aplicate României

Războiul hibrid este o realitate strategică descrisă atât în doctrinele rusești, cât și în strategiile NATO. Se bazează pe:

• Atacuri simbolice asupra instituțiilor naționale – în România, BOR este prima vizată.

• Propagandă emoțională, care asociază religia cu înapoierea, corupția, ignoranța.

• Rețele de influență media și ONG, finanțate extern, care vehiculează narative destabilizatoare.

Exemplu grăitor: după tragedia de la Colectiv, BOR a fost acuzată că „nu a fost acolo”, deși a sprijinit concret victimele, a donat bani și a oficiat slujbe. Imaginea preotului a fost folosită ca țap ispășitor, iar tragedia – transformată în pârghie ideologică.

Totodată se folosește hiper-expunerea negativă a românilor în diaspora și din țară prin:

• Cazurile izolate de infracțiuni comise de cetățeni români (fără a se specifica etnia unde este cazul) sunt prezentate ca „specifice poporului român”.

• În contrast, crimele comise de alte etnii sunt protejate mediatic prin filtrul „corectitudinii politice”.

Contribuția socială a BOR – fapte ignorate intenționat

În mod ironic, în timp ce este acuzată de „parazitism”, Biserica Ortodoxă Română desfășoară o activitate socială masivă:

• Peste 800 de instituții sociale (azile, cantine, centre pentru persoane cu dizabilități, orfelinate).

• Spitale și policlinici proprii, peste 45 (ex: Policlinica „Sf. Apostol Andrei” din București, Spitalul Providența din Iași).

• Centre paliative (ex: Centrul „Sfântul Nectarie” – Cluj, Centrul de îngrijire pentru bolnavii terminali din Alba, Spitalul Sfântul Sava Cel Sfințit-București).

• Peste 100 de grădinițe, after-school-uri, licee teologice în subordinea eparhiilor.

• Inițiativele unor preoți ca preotul Nicolae Tănase de la Valea Plopului care are în grijă sute de mame și copii și părintele arhimandrit Vasile Ioan de la Mănăstirea Dumbrava unde sunt peste 130 de copii orfani, părintele protosinghel Valentin Mâțu starețul Mănăstirii Turnu care a ridicat case de tip familial pentru orfanii care ajung pe drumuri după vârsta majoratului și putem înșira zeci și sute de astfel de fapte ale ortodocșilor pe care mass-media „oficială” nu le are în agendă.
  Aceste informații nu apar în media secularizată, pentru că ar contrazice narativul „biserica nu face nimic”. Toate acestea funcționează în tăcere, din donații și fonduri proprii, fără expunere publicitară. În schimb, BOR este acuzată că „nu face nimic”.

Statul român – pasiv sau complice? Nevoia unei intervenții la nivel de CSAT

Deși atacul la identitate și la religie este evident și dăunător pe termen lung, statul român nu a luat măsuri ferme pentru protejarea BOR și a valorilor naționale.

• CSAT și serviciile secrete ar trebui să trateze aceste acțiuni ca amenințări la siguranța națională.

• Este necesară o lege penală care să sancționeze propaganda ostilă asupra religiei majoritare și a identității naționale, la fel cum există pentru negarea Holocaustului în România.

• Exemplu comparativ: în România faci închisoare dacă negi Holocaustul, dar dacă calomniezi Biserica Ortodoxă și cultura română, nu ești sancționat în niciun fel.

• Întrebare retorică: Ce s-ar întâmpla dacă în Israel s-ar da o lege prin care negarea morților palestinieni ar fi pedepsită penal? Ar exista revoltă națională, dar în România, stigmatizarea valorilor ortodoxe nu generează nici reacții, nici legi.
  Iată un scenariu ipotetic în Israel:

  • Se dă o lege prin care negarea morților palestinieni e pedepsită penal.

  • În același timp, rabinul șef este ridiculizat constant în presă, iar evreii sunt prezentați ca o „nație de corupți”.

  Ce ar urma? Revoltă generală. Rezistență națională. Contra-ofensivă legală.

  Dar în România? Tăcere. Acceptare. Defetism.

Este timpul pentru o reacție instituțională fermă. Apărarea identității e o urgență strategică!

România este victima unui război hibrid nevăzut, care vizează direct valorile fundamentale ale ființei naționale: limba, credința, familia, identitatea. Biserica Ortodoxă este ultimul bastion de unitatee, moralitate și tradiție. Într-o lume în care statele își apără cu fermitate valorile, România a devenit terenul de testare al unui experiment de demolare culturală și spirituală. Dacă nu acționăm acum, vom deveni o societate fără repere, fără memorie, fără busolă.

Credința ortodoxă nu este doar o chestiune de religie – este o problemă de securitate națională.

Este imperativ ca:

• Statul român, prin CSAT și SRI, să califice aceste atacuri ca amenințări la suveranitate.

• Să fie adoptată o lege împotriva propagandei anti-naționale și anticreștine.

• Mass-media să fie trasă la răspundere când transformă propaganda în „opinie liberă”.

• Poporul român să nu mai accepte stigmatizarea ca normă.

Lipsa de reacție a statului: CSAT, unde ești?

Atacul asupra BOR nu mai este doar o problemă culturală. Este o amenințare reală la siguranța națională, care trebuie gestionată ca atare.

Cerem și vom lucra pentru:

1. Intervenția CSAT și a SRI în documentarea rețelelor de propagandă care destabilizează în mod deliberat credința majoritară și identitatea românească.

2. Adoptarea unei legi penale care să sancționeze propaganda ostilă împotriva religiei ortodoxe și a simbolurilor naționale, așa cum există deja pentru negarea Holocaustului.

3. Dezbatere parlamentară privind introducerea unei legi de protecție a identității românești.

4. Campanie de reabilitare publică a BOR, prin documentare, infografice și parteneriate mass-media.

5. Activarea instituțiilor de apărare națională împotriva rețelelor de propagandă anticreștină.

   România nu va fi suverană cât timp Biserica ei este umilită, iar poporul ei este învățat să se urască pe sine.

   Dacă în România faci pușcărie pentru negarea Holocaustului, de ce nu există nicio sancțiune pentru disprețuirea și batjocorirea BOR și a poporului român? BOR reprezintă coloana vertebrală a poporului român!

Apărarea identității nu e nostalgie, ci obligație istorică, este apărarea siguranței naționale. Suveranitatea nu se negociază – se apără!