Inteligența Artificială nu are suflet – și nici empatie: România între eficiență și alienare

Views: 25

În goana după productivitate, companiile din România uită un detaliu esențial: oamenii. Investițiile în AI sporesc eficiența, dar golesc locurile de muncă de sens, autonomie și umanitate.

Și în timp ce doar 11% reușesc implementarea cu succes, 100% dintre angajați resimt impactul. Ce facem cu restul?

Companiile din România, în special cele de dimensiuni medii și mari, alături de firme de consultanță precum EY România, lider în analiza implementării tehnologiilor emergente investesc masiv în Inteligența Artificială (IA) pentru automatizarea sarcinilor repetitive (60%), creșterea productivității și a vitezei de execuție (63%), însă se confruntă cu obstacole serioase: lipsa forței de muncă pregătite, lipsa încrederii publice, și riscuri etice.

Analiza a fost publicată luni, în contextul unei creșteri continue a interesului pentru IA în 2024–2025.

Pentru a spori eficiența, reduce costurile și elimina sarcinile repetitive — dar și pentru a ține pasul cu tendințele internaționale în digitalizare.

Totuși, sub această motivație economică se ascund pericole sociale majore: creșterea șomajului, pierderea controlului asupra deciziilor și alienarea angajaților.

Prin testare, planificare și programe pilot, dar doar 11,2% dintre companii au reușit să implementeze IA eficient.

Lipsa de personal calificat (61%), bugete insuficiente (52%), programe inadecvate de formare (37%) și sprijin guvernamental slab (78%) sunt bariere majore în calea adoptării.

⚠️ Aspecte  care ne dau de gândit :

• „Implementarea pe scară largă a acestei tehnologii necesită mai mult decât o simplă aplicare tehnică” – avertizează EY. Asta înseamnă că fără încredere, IA rămâne doar o promisiune riscantă.

• „Adoptarea IA nu trebuie impusă, ci ghidată” – există pericolul ca angajații să respingă tehnologia, simțindu-se înlocuiți, nu sprijiniți.

• „Îngrijorări legate de confidențialitatea datelor, autonomia decizională și pierderea locurilor de muncă” – teme recurente în rândul angajaților, în special în contextul economic instabil.

• „Sistemul educațional din România nu este adaptat cerințelor actuale de pregătire a forței de muncă” – un semnal de alarmă cu efecte pe termen lung.

🔍 Alte surse confirmă tendința negativă:

Potrivit McKinsey & Company (2024), automatizarea accelerată va duce la dispariția a până la 30% din locurile de muncă repetitive în Europa Centrală și de Est până în 2030. În România, unde munca manuală și sarcinile operaționale domină sectorul industrial și administrativ, riscurile sunt mai mari decât în alte țări dezvoltate.

De asemenea, Forrester Research estimează că lipsa alfabetizării digitale va exclude o parte semnificativă a forței de muncă din tranziția către IA, creând o nouă formă de inegalitate profesională.

România se află la răscruce: va folosi IA ca accelerator al progresului uman sau ca înlocuitor rece al forței de muncă?

În lipsa unui cadru etic solid, investiții în educație digitală și leadership conștient, riscul este ca IA să nu devină un aliat, ci un dușman tăcut.
Este nevoie urgentă de politici publice, formare continuă și un pact social între tehnologie și umanitate. Altfel, productivitatea de mâine ar putea însemna șomajul de azi.