Ziua Porților Închise: Cum ajunge România să sărbătorească un sistem penitenciar în care nevinovații plătesc, iar adevărații vinovați scapă

Views: 15

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și lucrătorii din penitenciare sunt în centrul atenției pe 29 iunie, dată ce marchează Ziua lucrătorilor din penitenciarele din România, sub patronajul spiritual al Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ocrotitori ai sistemului penitenciar.

Ziua de 29 iunie este dedicată onorării personalului din sistemul penitenciar, prin slujbe religioase, evenimente publice precum „Ziua Porților Deschise” și activități care vizează promovarea unei imagini pozitive a acestui sistem.

Însă dincolo de festivismul oficial, realitatea penitenciarelor românești rămâne dureroasă: sute de români nevinovați sau condamnați pentru fapte minore zac în închisori, în timp ce corupții cu averi nejustificate sau autorii de infracțiuni grave se bucură de libertate sau de condamnări simbolice.

Evenimentul are loc anual, în data de 29 iunie. Această tradiție este susținută de protocoalele semnate între Patriarhia Română și Ministerul Justiției în anii 1993 și 1997.

În toate unitățile penitenciare din România, aflate în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, o instituție aflată în directa coordonare a Ministerului Justiției. În sistemul național de detenție funcționează peste 40 de penitenciare, aresturi și centre de reeducare.

Scopul declarat al acestor activități este de a recunoaște meritele lucrătorilor din sistem, dar și de a îmbunătăți percepția publică asupra rolului acestora în menținerea ordinii și securității naționale.

ANP organizează evenimente care includ servicii religioase, vizite publice ale penitenciarelor, și diverse forme de promovare instituțională. Conform HG nr. 756/2016, atribuțiile ANP includ supravegherea, escortarea și reintegrarea socială a celor închiși.

Totuși, în paralel cu activitățile oficiale, continuă să apară în spațiul public numeroase cazuri de abuzuri, suprapopulare, și condamnări nejustificate.

Paradoxuri în sistemul penitenciar românesc, români nevinovați închiși pentru fapte minore

În ciuda angajamentelor pentru respectarea drepturilor omului, în România există numeroase cazuri de cetățeni arestați preventiv fără probe solide, ținuți luni întregi în arest sau condamnați pentru fapte mărunte precum neplata unor amenzi sau furturi minore.

„Sunt oameni condamnați pentru neplata întreținerii sau pentru fapte fără violență, care ajung să stea în aceleași celule cu recidiviști periculoși.” — surse din sistemul penitenciar, citate de G4Media.ro.

În contrast, corupții scapă

Politicieni, oameni de afaceri și interlopi care au fost implicați în fraude de milioane de euro, spălare de bani sau evaziune fiscală sunt adesea condamnați la pedepse reduse sau chiar eliberați condiționat după doar câteva luni de detenție.

„România are o justiție selectivă: cei cu influență scapă, ceilalți ispășesc.” – atrage atenția Expert Forum, într-un raport recent despre aplicarea inegală a legii.

Cifrele realității: supraaglomerare și recidivă ridicată

• Potrivit ultimelor date de la Consiliul Europei, România are una dintre cele mai supraaglomerate rețele de penitenciare din UE.

• Rata de recidivă depășește 50%, ceea ce arată eșecul clar al programelor de reintegrare.

• Condițiile de detenție au fost criticate de CEDO în peste 40 de hotărâri împotriva statului român, doar în ultimii 10 ani.

Un sistem în derivă, între festivism și injustiție

Deși Ziua lucrătorilor din penitenciare are rolul de a onora munca dificilă a angajaților ANP, adevărata reformă nu poate veni fără asumarea realităților crude din spatele gratiilor.